Press "Enter" to skip to content

LAURA KOVESI „STATUL TREBUIE SĂ RECUPEREZE UN MILIARD DE EURO DIN DOSARELE FINALIZATE DE DNA. INCULPAŢII PREFERĂ SĂ FIE INCHISI, DAR SĂ NU LI SE IA AVEREA”

„Ce ne lipseşte ca aceste hotărâri ale instanţelor să fie executate definitiv?”, a întrebat Laura Codruţa Koveşi, subliniind faptul că după ce procurorii obţin o hotărâre definitivă într-un dosar, recuperarea prejudiciului cade în sarcina altor instituţii, precum ministerul Finanţelor, ce au competenţe în a pune în executare aceste hotărâri. „Aceste instituţii să vină şi să spună ce probleme au”, a adăugat fosta şefa DNA.

Laura Kovesi a ţinut să remarce că în cazul acestor hotărâri judecătoreşti, ce au putere de lege, procentul de executare nu depăşeşte 10%.

„În ultimii cinci ani au fost indisponibilizate bunuri şi valori în valoare de peste 2 miliarde de euro. În cazurile în care judecătorii au pronunţat sentinţe definitive de condamnare au dispus şi confiscări. În cazurile în care instanţele au fost sesizate prin rechizitorii DNA au rămas definitive 990 de hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea de bunuri in valoare de 1 miliard de euro, bani care trebuie să intre efectiv în bugetul statului în urma investigaţiilor DNA”, a explicat Kovesi.

De asemenea, a continuat fosta şefa DNA, există o tendinţă a inculpaţilor de a-şi deschide conturi în alte state sau de a cumpăra proprietăţi acolo, ea precizând că DNA a sechestrat două proprietăţi din Franţa, două imobile din Spania şi a blocat conturi în Ciprru, Germania şi Elveţia.

„Atunci când vorbim de indisponibilizarea bunurilor, nu ne-am limitat la cele din România. Am observat tendinţa extrem de interesantă că inculpaţii obişnuiesc să îşi ascundă bunurile în străinătate ori în conturi off shore sau să cumpere proprietăţi în alte state. Sau să plece cu totul. Compartimentul de investigaţii financiare înfiinţat în 2015 în DNA a acoperit şi problema asta. 2016 a fost primul an în care DNA a sechestrat bunuri din alte state: două proprietăţi în Franţa în valoare de peste 3,5 milioane de euro, două imobile în Spania de peste 500.000 euro şi conturi blocate în Cipru, Germania Elveţia”, a adăugat Kovesi.

„În intervenţiile noastre publice din ultimii ani am insistat mereu pe necesitatea prevenirii faptelor de corupţie şi am spus că lupta împotriva corupţiei nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări şi condamnări în dosarele DNA, ci investigaţiile penale trebuie dublate de măsuri preventive. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni repetitive. Dacă celelalte instituţii ale statului nu schimbă unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire şi control atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie”, a declarat în deschiderea discursului ei, Codruţa Kovesi ce a continuat, în linia discursurilor sale din ultima vreme, să sublinieze necesitatea unei „abordări pro active din partea administraţiei publice” pentru împiedicarea faptelor de corupţie. „Peste jumătate din activitatea DNA o reprezintă investigarea faptelor de abuz în serviciu (53%)”, a punctat fosta şefa DNA.

Decizia Curţii Constituţionale de redefinire a abuzului în serviciu, un impediment legislativ

Codruţa Kovesi a ţinut să puncteze „situaţia îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu”, reliefată de datele statistice ale DNA: „doar în anul 2017 procurorii DNA au avut de instrumentat 5937 de dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, 189 de inculpaţi fiind trimişi în judecată în 2017 pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracţiuni au fost de peste 95 milioane Euro”.

„Vedem cum în fiecare an trimitem în judecată funcţionari corupţi şi investigăm tot mai multe dosare. A dus acest efort la instituţii mai curate?”, a întrebat retoric procurorul şef DNA, concluzia susţinută de datele statistice fiind aceea că „nu avem un sistem de achiziţii publice curat şi transparent”, una din cauzele acestui fapt fiind „lipsa unor măsuri clare de prevenire”.

ŞefLaura Codruta Kovesi a ţinut în acest punct să sublinieze că în contextul în care aşteptările faţă de DNA sunt tot mai ridicate în rândul populaţiei, Direcţia Anticorupţie se confruntă cu „o serie de impedimente de natură legislativă determinate de adoptarea unor decizii ale Curţii Constituţionale”.

loading...

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *