Press "Enter" to skip to content

Nicolae Ceaușescu -memoria de neucis aunui român genial

Celebrul ”cunoaște-ți locul” nu a fost pentru olteanul din Scornicești o comandă de tip ”culcat” – așa cum înțelegem azi – ci un fel de îndemn de a cuceri un pisc înalt, acolo unde el, înnăscutul mare patriot, credea că este Locul României!

Motto: ”Dintre toţi oamenii de stat din lume,

(Ceaușescu) a jucat unul dintre cele mai însemnate roluri,

prin faptul că a văzut ansamblul problemelor”

Richard Nixon, 1973

Motto: ”Eu mi-am făcut datoria”

Nicolae Ceaușescu

Se împlinesc trei decenii de la ultimul 26 ianuarie pe care Nicolae Ceaușescu l-a sărbătorit așa cum îi plăcea – simplu, cu masa lui frugală, mai mult vegetariană, cu un pahar de țuică și unul de vin și cu o romanță… Astea erau plăcerile simple, autentic românești, ale unui oltean care a scris istorie pe aproape toate continentele. Și nu orice istorie, ci una așa cum îi plăcea lui să repete – ”de pace și prosperitate, de prietenie între popoare, conform principiului cooperării și neamestecului în treburile interne ale altor state”.

Președintele României a transmis pe tot mapamondul aceste idei de o autentică valoare, înțelepciune și înălțime morală, motiv pentru care era iubit de cei mici – și respectat, dar urât de cei mari. Ceaușescu era respectat pentru mintea lui dibace și cerbicia cu care-și urma ideile, era stimat pentru curajul și puterea sa.

Tot din aceleași motive, Ceaușescu a fost și urât de cei mari – cei care vor dori întotdeauna ca țările mai mici să-și accepte rolul (de) supus.

Dar, celebrul ”cunoaște-ți locul” nu a fost pentru olteanul din Scornicești o comandă de tip ”culcat” – așa cum o înțelegem azi – ci un fel de îndemn de a cuceri un pisc înalt, acolo unde el, înnăscutul mare patriot, credea că este Locul României!

Da, trei decenii… Sigur că ne aducem aminte de celebrele manifestări din presă, ba chiar și spectacole, parcă… Ce să  mai, începuseră să-i placă! Nu am spus că era perfect, ci genial – ceea include și capitole de absurd.

Îmi vine în minte un fenomen oarecum similar – copilul austerei Revoluții care decapitase sute de mii de nobili doar pentru că se născuseră ca atare, mă refer la ”micuțul corsican”, Napoleon. Generalul-cetățean avea să se proclame împărat și să creeze cea mai absurdă nobilime al celui mai teatral imperiu din istorie! Dar râde cineva azi de aspectele ridicole ale lui Napoleon? Nu!

Își amintește Franța că aventurile sangvinare ale cuceritorului plecat din paradigma ”Libertate – Egalitate – Fraternitate” au lăsat-o fără o mare parte din populația masculină? Sau că francezii lui Napoleon au făcut să curgă fluvii de sânge de la un cap la altul al Europei? Nu! (Nici măcar noi nu ne amintim că lui Napoleon îi datorăm, de fapt, pierderea Basarabiei și Bucovinei). Nu, francezii văd doar gloria pe care Napoleon, cu a sa ”Grande Armée”,  a scris-o în istoria lumii în dreptul Franței.

Da, Ceaușescu a acceptat aspecte ridicole, proslăviri exagerate. Dar, judecând acum, după ce am trecut prin trei decenii de ”libertate” și „democrație” –putem recunoaște, dacă suntem onești, că acele tușe de absurd sunt nimicuri față de marile sale realizări ale României conduse de Ceaușescu, în mai toate domeniile.

Nota bene, realizările acestea sunt nu numai mari – ci mai ales inegalabile! Ori, culmea este că lumea, străinătatea, recunoaște mai mult decât noi acest adevăr, această pagină glorioasă a României.

loading...

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *